România Mare a dat umanităţii Mari Români

Putem observa cu stupoare cum chiar unii români afirmă despre locuitorii acestei ţări că ar fi doar nişte „barbari” încă de pe vremea dacilor, care n-ar fi ştiut nici măcar să scrie (cum prezintă în unele articole „Academia Caţavencu”) şi că românii sînt şi acum „codaşii Europei”! Astfel de afirmaţii pot fi semne de incultură crasă sau, de cele mai multe ori, de rea-voinţă, ce apare ca un rezultat al oportunismului unor ziarişti care nu urmăresc altceva decît banii care vin din Vest sau de la Est. Şi pentru că autorii celui mai popular dicţionar occidental „Larousse” nu vorbesc deloc de români ca naţiune importantă pentru dezvoltarea civilizaţiei umane, vom prezenta o serie de inventatori de marcă originari din România, sau personalităţi mondiale de prima mărime care aparţin acestui neam, dar care din păcate nu sînt cunoscute, deoarece se pare că mass-media românească este mult mai preocupată de cazuri stupide care nu au nici o valoare umană şi naţională.
Rachetele expediate de la Cape Kennedy şi aripile „Delta” au fost inventate la Sibiu încă din 1555! Onest, Robert Charroux a semnalat acest eveniment, cu toate amănuntele necesare şi cu o firească uimire că „istoria oficială” a „reuşit” să-l neglijeze.
Racheta spaţială cu trei etaje de carburant solid („model Cape Kennedy”) a fost inventată în 1529 şi trimisă în spaţiu cu succes în 1555, în prezenţa a mii de spectatori. Performer: Conrad Haas, şeful Depozitului de Artilerie de la Sibiu (1550-1570).
Această informaţie şi următoarele provin dintr-un vechi manuscris descoperit de prof. Doru Todericiu, în 1961, la biblioteca din Sibiu. Lista invenţiilor menţionate în manuscris conţine: racheta cu două etaje de ardere (1529); racheta cu trei etaje (1529), baterie de rachetă (1529), căsuţa zburătoare (1536), experimentarea principiului arderilor necesare la racheta cu mai multe etaje (1555), utilizarea aripioarelor de stabilizare avînd forma literei Delta (1555). * „Căsuţa zburătoare”, propulsată în aer de rachetă, nu era nimic altceva decît anticiparea cabinei spaţiale folosite de cosmonauţi începînd cu anii ‘50! * În lucrare erau menţionate şi pulberile lui Ioan Românul din Alba Iulia.
* Radioactivitatea artificială a fost descoperită de o savantă de la Facultatea de Ştiinţe Bucureşti şi însuşită apoi de Marie Curie şi întrebuinţată pentru distrugere. Cerînd un grad superior la facultate, savanta româncă îi scria regelui Carol al II-lea: „Numirea mea s-ar putea face pe aceeaşi cale excepţională ca şi a domnilor recomandaţi de dl. Perrin, ca o recompensă a descoperirii radioactivităţii artificiale, care este a mea şi de al cărei fruct s-a bucurat d-na Joliot Curie, recomandată de însuşi dl. Perrin pentru Premiul Nobel. Domnul Decan al Facultăţii de Ştiinţe şi o parte din profesori mă sacrifică pentru a nu-i nemulţumi pe dl. Perrin şi pe soţii Joliot Curie, de care, zic dumnealor, au nevoie”. Veşnicele „plecăciuni” faţă de cei de afară, bogaţi, deci deştepţi şi merituoşi! Nedreptăţita savantă înfiinţase din proprie iniţiativă Catedra de Radioactivitate de la Facultatea de Ştiinţe Bucureşti.
1827 – Petrache Poenaru, membru al Academiei Române şi unul dintre organizatorii învăţămîntului naţional, inventează predecesorul stiloului modern: „condei portăreţ, fără sfîrşit, alimentîndu-se singur cu cerneală”.
1858 – Bucureşti – primul oraş din lume iluminat cu petrol şi prima rafinare a petrolului.
1880 – Dumitru Văsescu construieşte automobilul cu motor cu aburi.
1881 – Alexandru Ciurcu obţine un brevet din Franţa prin care prevede posibilitatea zborului cu reacţie.
1885 – Victor Babeş realizează primul tratat de bacteriologie din lume.
1886 – Alexandru Ciurcu construieşte prima ambarcaţiune cu reacţie.
1887 – C. I. Istrate: Friedelina şi franceinele.
1895 -D. Hurmuzescu descoperă electroscopul.
1899 – C.I. Istrate descoperă o nouă clasă de coloranţi.
1900 – Nicolae Teclu: becul cu reglarea curentului electric şi gaz.
1904 – Emil Racoviţă, fondatorul biospeologiei.
1905 – Augustin Maior: telefonia multiplă.
1906 – Traian Vuia: avionul cu tren de aterizare pe roţi cu pneuri; cu „Vuia I” acesta reuşeşte prima decolare fără să folosească nici un mijloc ajutător, numai cu aparate aflate la bord (în fapt, primul avion din istorie).
1906 – A.A. Beldiman: aparatul hidraulic cu dalta de percuţie pentru sondaje adînci.
1908 – Lazar Edeleanu: primul procedeu de rafinare a produselor petroliere cu bioxid de sulf din lume, procedeu care îi poartă numele.
1908 – Acad. Nicolaie Vasilescu-Karpen: „pila Karpen”, care funcţionează încă şi produce curent electric, neîntrerupt, de aproape 100 de ani!
1910, iunie – Aurel Vlaicu lansează primul avion din lume fuselat aerodinamic.
1910 – Tache Brumărescu: maşina de tăiat sulf.
1910 – Ştefan Procopiu: efectul circular al discontinuităţilor de magnetism.
1910 – Gh. Marinescu: tratamentul paraliziei generale.
1910 – Henri Coandă reuşeşte primul zbor al unui avion cu reacţie (fabricaţie proprie).
1910 – Ioan Cantacuzino: „fenomenul Cantacuzino” (aglutinarea unor microbi).
1913 -1916 – Ioan Cantacuzino: vaccinarea antiholerica (metoda Cantacuzino).
1916 – D. Danielopolu: acţiunea hipertensivă a digitalei.
1918 – Gogu Constantinescu întemeiază o nouă ştiinţă: sonicitatea.
1919 – Ştefan Procopiu: unitatea elementară de energie magnetică (magnetonul).
1920 – Emil Racoviţă pune bazele Institutului de Speologie Cluj (primul din lume).
1920 – Ing. Gheorghe Botezatu a calculat traiectoriile posibile Pămînt – Lună, folosite la pregătirea programelor „Apollo” (al căror părinte a fost sibianul Herman Oberth); el a fost şi şeful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei „Apollo” care a dus primul om pe Lună.
1921 – Aurel Perşu: automobilul fără diferenţial, cu motor în spate (de forma „picăturii de apă”)
.1921 – Nicolae Paulescu descoperă insulina; pentru că era un anti-mason virulent, Premiul Nobel l-au primit canadienii F. Banting şi J.R.J. McLeod pentru aceasta descoperire.
1921 – Ştefan Procopiu: Fenomenul Procopiu (depolarizarea luminii).
1922 – C. Levaditi şi Sazevac: bismutul ca agent terapeutic împotriva sifilisului.
1925 – Traian Vuia: generatorul de abur cu ardere în cameră închisă şi cu vaporizare instantanee.
1930 – Elie Carafoli: avionul cu aripa joasă.
1933 – Henri Coandă: aerodina lenticulară (farfuria zburătoare).
1938 – Henri Coandă: efectul Coandă.
1938 – Henri Coandă: discul volant.
1952 – Ia fiinţă Institutul Naţional de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan”, primul institut de geriatrie din lume, model pentru ţările dezvoltate, prin asistenţă clinică şi cercetare. „Ana Aslan” are, anual, mii de pacienţi. Efectele terapiei Aslan asupra îmbătrînirii au convins încă de la început, aducînd institutului pacienţi cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale, prinţese, conţi şi directori ai unor mari bănci ale lumii. Renumele produselor „Aslan” a trecut şi Oceanul, John Kennedy recurgînd, pentru o afecţiune a coloanei vertebrale la un tratament la domiciliu cu „Gerovital”. O menţiune specială facem pentru Ştefan Procopiu, fizician de renume mondial, Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi, membru al Academiei Române, intemeietorul şcolii româneşti de magnetism, om de mare ţinută profesională, de înaltă atitudine civică şi patriotism. În 1919, plecînd de la teoria cuantelor a lui Max Planck, calculează valoarea magnetonului teoretic (unitatea elementară de energie magnetică), astăzi cunoscut ca „magnetonul Bohr-Procopiu”. În 1921 descoperă fenomenul de depolarizare a luminii în suspensii şi coloizi, denumit fenomenul Procopiu, urmat în 1930 de efectul Procopiu, în magnetism. Propus pentru acordarea Premiului Nobel pentru fizică de către comisia de recomandări în urma dovedirii teoretice a existenţei magnetonului, a fost privat pe nedrept de distincţie, aceasta fiindu-i înmînată savantului danez Niels Bohr, deşi descoperirea a fost anunţată întîi de român.
O sincronicitate uimitoare a fost sesizată de unele persoane: vehiculul descris de profetul biblic Ezechiel a fost asemuit cu ingenioasele centuri zburătoare testate de americani în 1961, dar, deşi americanii au fost creditaţi ca autori ai invenţiei, adevăratul inventator este Justin Capra care, în 1958, a proiectat, realizat şi zburat cu un astfel de aparat. Acum, acest aparat a fost îmbunătăţit şi este folosit (cu o autonomie de 30-40 minute) pentru salvarea rapidă de pe platformele marine şi pentru supravegherea zonelor forestiere.
Un crater de pe lună poartă numele lui Spiru Haret. Aceasta deoarece savantul român a demonstrat că axa mare a elipsei pe care se deplasează Pămîntul în jurul Soarelui este de o mărime variabilă, creînd premisele de bază ale astrofizicii moderne. Mai putem semnala existenţa unor personalităţi, adevăratele „vîrfuri de talie universală” apărute dintre minorităţile din România, în toate domeniile. Un exemplu de prim rang: prof. Herman Oberth, un sas din Sibiu, considerat „părintele navigaţiei spaţiale” şi, de asemenea, profesorul lui Werner von Braun, şeful programului rachetelor americane „Saturn”.
Alte realizări româneşti:
Ştefan Odobleja: părintele ciberneticii generalizate.
Timişoara: primul oraş european cu iluminat stradal cu energie electrică (noiembrie 1884).
Grigore Antipa: savant naturalist, inventatorul dioramelor (1912).
Ion Agârbiceanu: primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiaţie infraroşie (1962).
Dumitru Daponte: inventatorul modalităţii de proiectare a filmului în relief.
Iulius Popper: inventatorul unui dispozitiv pentru recoltarea aurului din apa mării; în plus, este cel care a dat denumiri româneşti unor locuri din Ţara de Foc (Sinaia, Ureche, Lahovary, Rosetti).
Aurel Perşu: a stabilit că automobilul cu cele mai corecte forme aerodinamice trebuie să fie proiectat avînd forma unei picături de apă, în cădere. General Motors, precum şi Ford au făcut propuneri pentru achiziţionarea patentului.
Anghel Saligny: construieşte în premieră mondială, la Brăila şi Galaţi, silozuri din beton armat (pentru poduri).
Eliza Leonida Zamfirescu: prima femeie inginer din lume.
Smaranda Brăescu: una dintre primele femei paraşutist din lume, deţinătoare a mai multor recorduri mondiale în domeniu.
REALIZĂRI CONTEMPORANE
O altă idee propagată destul de puternic în societatea românească de astăzi este că, deloc mîndri cu originea lor, unii dintre români afirmă că toate aceste prilejuri de mîndrie naţională ţin doar de domeniul trecutului, că România de astăzi ar fi o „ţară bolnavă”, fără civilizaţie, fără personalităţi marcante, ea fiind mereu „codaşa Europei”. Pentru a contracara astfel de teorii negativiste, menite să-i ţină pe români „la locul lor” (şi depărtîndu-i de tradiţia şi sufletul neamului românesc), teorii stabilite de cei ce se doresc „Atotputernicii Lumii”, Iluminaţi sau francmasoni, vom oferi şi o serie de realizări ale geniului românesc ale ultimilor ani:
Dr. fizician Eugen Pavel, de la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, a realizat un CD ROM (din sticlă) cu o capacitate de stocare de 15.000 ori mai mare decît a unuia obişnuit. Pe 5 astfel de CD-uri ar putea fi stocată întreaga Bibliotecă a Academiei Române, iar informaţiile ar putea rezista 5.000 de ani! În noiembrie 1999, invenţia sa a fost premiată cu medalia de aur la Salonul Mondial al Invenţiilor „Bruxelles Europa”, iar autorul doreşte cu orice preţ producerea de serie în România. Dar forurile din România întîrzie la nesfîrşit formalităţile.
Constantin Pascu a realizat în anul 2000, în premieră mondială, un aparat care purifică aerul în spaţiile de locuit: distruge bacteriile din aer, reţine praful şi fumul de ţigară, atmosfera devenind „ca în salină sau pe litoralul marin”. Instalarea acestui aparat costa atunci doar 480.000 lei!
Petrică Ionescu este cel mai important regizor de operă după Zefirelli (afirmaţie făcută de George Astalos, în ianuarie 2001).
România a cîştigat Campionatul Mondial de bridge (considerat de mulţi drept cel mai inteligent joc de cărţi) pe Internet, în 16.11.2000 (107 – 75 cu SUA în finală).
Hackerii români sînt consideraţi printre cei mai buni (şi mai periculoşi) din lume. „Distracţia” (conform declaraţiei lor, ei nu fură informaţii, ci doar doresc să îşi dovedească valoarea) celor „5 magnifici de la Răsărit” a obligat CIA să trimită o delegaţie la Bucureşti. Printre site-urile „sparte” de ei: US Army, US Air Force, US Navy, NASA, Coast Guard, departamente federale etc.
La salonul invenţiilor de la Geneva (aprilie 2001), România s-a clasat pe locul I în privinţa numărului de premii obţinute şi pe locul II (după Rusia) ca număr de invenţii prezentate. Adică a luat premii pentru toate cele 62 de invenţii prezentate (22 premii I; 18 premii II; 22 premii III). Delegaţia română s-a mai întors de la Geneva şi cu 4 premii speciale din partea delegaţiilor altor ţări, un premiu de creativitate (pentru Ionuţ Moraru – invenţia „Biomer”), Medalia expoziţiei şi Diploma salonului pentru contribuţia excepţională în promovarea invenţiilor.
În anul 2003, la salonul de inventică EURECA de la Bruxelles, ing. Petrache Teleman a obţinut medalia de aur şi medalia de argint şi încă patru premii pentru invenţiile sale ECOPIERA şi MOPATEL – materiale ecologice de construcţii – dar invenţiile nu au fost valorificate nici în ziua de astăzi.
Prof. Ştefania Cory Calomfirescu a primit medalia de aur a mileniului din partea Universităţii Cambridge (ian. 2001), fiind aleasă şi în Consiliul Director al prestigioasei instituţii britanice. Posesoare a două certificate de inovator, autoare a 8 tratate de neurologie, şefa Clinicii de Neurologie din Cluj-Napoca este primul medic din lume care a scris un tratat despre edemul cerebral. În plus, medicul român a primit şi medalia de onoare a mileniului din partea Institutului Biografic American, fiind numită şi în conducerea acestei unităţi.
Dr. Maria Georgescu, eleva profesoarei Ana Aslan şi director al institutului cu acelaşi nume, a avut o serie de pacienţi celebri: Charlie Chaplin, Leonid Brejnev, Iosip Broz Tito, J. F. Kennedy, Charles de Gaulle, preşedinţii Suharto şi Ferdinand Marcos, generalul Augusto Pinochet (1993), prinţul Agacan (cu soţia), contele Olivetti, contesa Zwarowskzy ş.a.
La olimpiada internaţională de matematică de la Washington (iulie 2001), elevii români au obţinut o medalie de aur, două de argint şi trei de bronz. Ei sînt din Galaţi, Arad, Vîlcea şi Constanţa. Participarea la olimpiade internaţionale de matematică şi fizică: 500 de elevi din 83 de ţări: Mihai Manea, medaliatul cu aur (din Galaţi) are, la 18 ani, un palmares impresionant: medalii de aur timp de trei ani consecutiv la internaţionale şi Balcaniadă. Fireşte, el a fost „racolat” imediat de americani, optînd pentru Universitatea din Princetown (SUA).
Ştefan Cosmin Buca, Maria Popa şi Mihai Ivănescu au fost nominalizaţi, în vara anului 2001, pentru Premiul Nobel de către instituţii din SUA! Primul este student la Economie, ceilalţi participă la programe în colaborare cu NASA.
Nicu Mincu din comuna Iveşti (Galaţi) vindecă diverse boli cu leacuri şi ceaiuri preparate din 170 de plante. La 81 de ani arată ca la 50, pentru că, spune el, a descoperit un (secret) elixir al tinereţii.
România este pe primele locuri în lume la exportul de inteligenţă. De exemplu, la „Microsoft”, a doua limbă vorbită este româna, iar la NASA mulţi dintre specialiştii de prim rang sînt tot români.
Radu Teodorescu este proprietarul celei mai renumite săli de gimnastică din SUA (Manhattan/New York). Emigrat în 1972, a ajuns cel mai celebru profesor de fitness de peste Ocean, printre clienţii săi numărîndu-se Robert Redford, Cindy Crawford, Candice Berger, Susan Sarandon, Mick Jagger ş.a. Celebrele casete video cu lecţii de fitness produse de Cindy Crawford începînd din 1992 au fost realizate împreună cu antrenorul său, Radu Teodorescu, care doreşte să înfiinţeze în România primul institut din lume de pregătire a profesorilor de educaţie fizică în fitness pentru adulţi.
Ion Scripcaru, strungar şi lăcătuş mecanic din satul Uzunu (Giurgiu) nu găseşte de 4 ani 15.000 de dolari pentru a-şi realiza invenţia epocală (pînă la proba practică): motorul care nu consumă nimic! Acesta ar trebui să funcţioneze pe baza gravitaţiei, fiind în fapt „instalaţie mecanică amplificatoare de putere, capabilă să transforme forţa statică gravitaţională în lucru mecanic”. „S-ar închide toate centralele nucleare”, spune el. Numai că OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci) a refuzat să-i breveteze invenţia în lipsa unei machete funcţionale, doar pe baza schiţelor. Petre Roman şi Ministerul Cercetării şi Tehnologiei l-au tratat cu indiferenţă (1997), iar sponsorii nu se înghesuie (ca şi statul) să-i asigure cei 15.000 de dolari necesari.
Sandu Popescu din Oradea este primul fizician din lume care a reuşit teleportarea unei particule. O aplicaţie a acestei invenţii: criptografia, transmiterea mesajelor secrete. Acest eveniment epocal a avut loc în 4 iulie 1997, în laboratoarele din Bristol (Anglia) ale celebrei firme „Hewlett Packard”. Pe vremea lui Ceauşescu, Sandu Popescu a reuşit „performanţa” de a fi şomer în România.
Ioan Davidoni (52 de ani), un bănăţean sărac material, dar bogat în idei geniale, este un exemplu relevant pentru modul în care ne pierdem cea mai mare bogăţie: inteligenţa şi inventivitatea. Angajat al fabricii de sticlă din Tomeşti (Timiş), pentru care a realizat, în cîţiva ani, 45 de invenţii şi inovaţii, el a fost disponibilizat cînd a îndrăznit să-şi ceară drepturile (o parte din cele 4,3 miliarde de lei economii aduse fabricii la nivelul anului 1995, adică de 4 ori greutatea sa în aur!) şi apoi a fost reangajat ca muncitor „din milă”!! Ulterior, Ioan Davidoni a mai realizat două invenţii de excepţie: un recuperator de peliculă de tiţei şi pantofi magnetici antistress ce pot asigura o longevitate de peste 100 de ani. Prima invenţie valorează miliarde de dolari în Vest, a doua a înregistrat 0 inutil la OSIM, pentru că atît chinezii, cît şi americanii i-au furat şi folosit invenţia cu un profit imens. De exemplu, în SUA s-au vîndut peste 10 milioane de perechi, cu un profit de peste 1 miliard de dolari; în acest timp, statul român ignoră în continuare o invenţie, într-adevăr de miliarde.
În 1991, Carol Przybilla a înregistrat la OSIM brevetul unui aparat bazat pe invenţia sa mai veche, neconcretizată nici pînă acum. Între timp, principii incluse în tehnologia aparatului au fost utilizate în realizarea hiperboloidului inginerului rus Garin, cu aplicaţii militare malefice; Carol Przybilla a mai realizat şi alte invenţii deosebite: turbina cu combustie internă (1958, vîndută de statul român firmei General Motors), termocompresor frigorific cu circuit închis (1959), motor eliptic, fără bielă (vîndută Japoniei şi folosită în celebrele motociclete japoneze), arma defensivă antitanc (anii ‘90).
Justin Capra este un inventator celebru al României, din păcate mereu tratat cu indiferenţă (chiar ostilitate) de autorităţile statului, condiţii în care nu e de mirare că unele din invenţiile sale (de miliarde de dolari) i-au fost pur şi simplu furate de americani; în 1956, la nici 25 de ani, Justin Capra a inventat primul rucsac zburător, un aparat individual de zbor. După 7 ani în care „semidocţii savanţi” l-au tratat cu dispreţ pentru că era doar tehnician şi nu inginer; în 1963, americanii Wendell Moore, Cecil Martin şi Robert Cunings au preluat invenţia din România şi au lansat o în fabricatia de serie; în 1958, Justin Capra a realizat prima variantă a rachetonautului, cu care s-a ridicat de la pămînt la Ambasada SUA din Bucureşti. Rezultatul: invenţia a fost şi aceasta furată şi brevetată în 1962 de Wendell Moore („specializat” deja!), iar inventatorul a fost arestat de Securitate pentru că ar fi dorit să fugă din ţară cu aparatul său; Justin Capra mai este şi realizatorul celui mai mic autoturism din lume, „Soleta”, care consumă 0,5l/100 km şi al unei motorete unice în lume ce funcţionează cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, 80 km autonomie cu o încărcare).
Mihai Ruşeţel a inventat motorul cu apă! „Cazul Ruşeţel” este elocvent pentru geniul românesc, dar şi pentru „talentul” cu care ne risipim fortele şi putem să ne pierdem valorile. Proiectul a fost depus la OSIM în 1980 şi a fost brevetat în ianuarie 2001. Pînă atunci, Securitatea l-a şicanat pentru refuzul de acesiona invenţia statului, iar în februarie 1990, precaut, el a refuzat angajarea ca şi consilier tehnic la „Mercedes” (2.500 mărci germane lunar) pentru a nu pierde, eventual, proprietatea invenţiei. Motorul său se bazează, ca principiu de funcţionare, pe „cazanul Traian Vuia”, invenţie folosită încă la locomotivele Diesel electrice pentru încălzirea vagoanelor. Poate fi utilizat în domeniul transporturilor terestre şi navale, în locul turbinelor din termocentrale, şi chiar al centralelor termoelectrice. În lume mai există două brevete în domeniu (Japonia şi SUA), dar acestea nu depăşesc nivelul locomotivei cu aburi, necesitînd combustibil solid sau lichid. „Motorul Ruşeţel” foloseşte drept combustibil doar apă, şi are dimensiunile unui motor de Dacie, sursa de energie iniţială fiind o banală baterie de maşină. Datele tehnice preconizate la a patra sa machetă (10 l/100 km consum de apa, 70 km/h viteza maximă) pot fi îmbunătăţite la realizarea prototipului: un motor cu apă montat pe o Dacie 1310. Directorul general al Uzinelor Dacia, ing. Constantin Stroe, care cunoaşte acest proiect chiar din 1980, a afirmat că este dispus să ajute inventatorul cu orice are nevoie pentru realizarea prototipului şi a declarat, încîntat: „Reuşita ar fi un miracol, şi cred că în asemenea caz ar trebui să se inventeze pentru acest om Premiul Super Nobel”.